Datos personales
- Sam
- Un strop de apă de ploaie –dulce- dacă pică într-un ocean nu are nici un efect –afară de-o infimă vibrație, inobservabilă–; însă, același strop, dacă pică pe-o insectă mică sau pe-o furnică o poate debusola, îi poate schimba traiectoria, inabilita sau poate chiar să-i sfârșească viața. Totul depinde de locul în care cade...
jueves, 29 de noviembre de 2012
Creștin până la
marginile Facebook-ului
Să ne păzim identitatea spirituală chiar și în lumea
virtuală
S.M., 29/11/2012 CASTELLÓN
Vreau ca în decursul acestui articol, împreună să învățăm
și să știm să lucrăm la construirea unei bune identități creștine, chiar și
acolo unde totul se rezumă la idei imateriale. De-a lungul acestui articol, vom
descoperi acele lucruri rele pe care le facem atunci când activăm pe rețelele
sociale, și vom încerca să trasăm un trotuar delimitat și sigur pentru a putea circula
ca și creștini.
Tinerii, în mod special, ne desfășurăm dezinvolți pe
Facebook. Facem vizite neanunțate, privim în ochi fără să clipim, cerem
prietenia într-un mod direct, fără ezitare, ne dăm cu părerea fără ca cineva să
ceară acest lucru, ne băgăm în seamă…, toate aceste le facem actuând din
spatele cortinei de plasmă (uneori neștiind cine este la celălalt capăt).
Ceea ce vreau să scot în relief este “oportunitatea” pe care
ne-o oferă natura Facebook-ului. Aceea
de-a putea trăi o dublă personalitate –uneori într-un mod inconștient și
involuntar. Este adevărat, astăzi oameni din întreaga lume comunică și
interacționează cum nu au mai făcuto niciodată în istorie până acum. Din capete
opuse ale planetei se stabilesc contacte, relații, prieteni și așa mai departe.
Un secol botezat în toate felurile…, și-n
același timp identificat cu viteză, informație, tehnologie, și dezvoltare. În
fața acestor noutăți, introduși într-un mod subtil, consider că trebuie să luăm
câteva măsuri de precauție.
Ajungem acasă, pornim computerele, ne conectăm pe
Facebook, și abia atunci ne simțim ca
acasă, în lumea noastră. Fiecare clipă petrecută în această lume virtuală lucrează
la edificarea identității noastre. Bipolaritatea persoanelor este sprijinită de
acest suport tehnic. Avem un temperament cibernetic, și altul în lumea fizică;
o identitate reală, iar o altă identitate virtuală. Este o lume plină de
oportunități și în același timp, de riscuri. Lumea virtuală nu este decât o
parte din lumea reală pe care o investim comunicând, interacționând și
asimilând informații noi venite din partea micropersonalitațiilor,
a microfaimoșilor și a acelor ce
perindăm pe Facebook.
Cum este vorba despre ceva, relativ, nou; ar trebui să
cunoaștem care sunt limitele unui creștin sau a unei persoane care vrea să ducă
o viață decentă făcând ca rețelele sociale să fie de-un bun augur. În rândurile
care vor urma, vom aborda câteva din aspectele cele mai relevante legate de
acest subiect:
1.
Fotografiile (atât pozele cât și imaginile): Ce arăți sau cum arăți? Asocierea imaginilor cu vizualizarea
acestora este ceva aproape comun. De fapt, scopul vederilor este să fie privite
și admirate de public. Astăzi cu ajutorul smartphone-lor, nu doar că putem congela instantul la îndemâna noastră, ci
putem să-l facem vizibil pentru public –fără a mai fi nevoie de un proces de transformare–
în orice moment.
Pe Facebook, și pe toate rețelele de socializare,
imaginea este nucleul de la care se pornește construirea identității noastre. Se
spune că se obțin tot mai multe like-uri
pe măsură ce-ți dai jos tot mai multe
haine. Creștinii trebuie să aibă doar imagini decente, care să nu invoce la
gânduri murdare și aspecte negative.
În altă ordine de idei, trebuiesc semnalizate și imaginile
pe care le obținem din partaje (împărțirea), cele pe care le împărțim cu alții.
Nu este bine să împărtășim imagini în care se face apologie la rasism, la
discriminare de gen sau de minoritate; sau imagini obscene și indecente.
În cele din ură, în acest punct, este bine să se știe că
nu pot fi publicate imagini în care sunt identificați minori, sau persoane care
nu sunt de-acord să apară pe asemenea suporturi. La fel, suplantarea de imagine
prin editorizare este bine să se
evite (oricare ar fi gradul ei de divertisment), deoarece pot sprijini idei
ciudate cum ar fi travesti-mul, homosexualitatea, imoralitate și indecența.
2.
Prietenii (friends): Cu cine umbli?
cum spuneam în rândurile precedente, creșterea nivelului de interacțiune se
observă din listele noastre de prieteni, care devin interminabile. De fapt,
este vorba de un cerc închis, cu posibilitatea de amplificare. Formula de
amiciție este mult mai simplă decât regula
de trei simplă: eu sunt prietenul tău, iar prietenul tău îmi este un
potențial amic prin tine.
La fel cum în lumea reala nu acceptăm să fim prieteni cu
oricine, și ne selectăm cu atenție anturajul; într-un mod, oarecum, similar, ar
trebui să funcționeze și pe Facebook (sau alte spații de socializare).
Să încercăm să avem prieteni siguri, iar dacă se întâmplă să acceptăm persoane triviale,
să nu ne îndoim nici măcar o secundă în a face trierea.
3.
Comentariile (sau comenturile):
Cum scrii? Astăzi comunicăm mai mult
ca niciodată, iar la acest punct, nu cred că trebuie spus mai mult decât să folosim
cuvinte cuviincioase, respectuoase și de bun gust. Să fim conștienți că atât
ceea ce vorbim prin grai, cât și ceea ce vorbim fără grai, este contabilizat și va trebui să răsăundem pentru orice cuvânt, fie vorbit, fie scris.
4.
Like-urile: Ce-ți place? Facebook
funcționează cu o psihologie pozitivă. Suprimă orice libertate de exprimare,
astfel încât ești obligat să spui doar că-ți place ceva, fără a avea și alte
opțiuni. Este unul din mangeturile care atrage publicul. Însă problema nu se
identifica în acest aspect, ci problema apare când, știind că nu avem decât o
unică opțiune, apelăm la ea pentru a califica imagini și comentarii nedemne pentru
un creștin. Poze obscene, comentarii murdare și pline de dublusensism, etc. Gusturile unui creștin trebuie să fie în concordanță cu Biblia.
5.
Vizitele: la ce te uiți? S-au încercat
diferite soft-uri pentru a contabiliza
vizitele primite cât și cele oferite, însă și la acest capitol platforma
Facebook a optat pentru o psihologie pozitivă, în așa fel încât nimeni să nu
plece supărat din cauza vizitelor reduse. Chiar dacă tindem să credem că nu
vede nimeni ceea ce noi vizităm, ne înșelăm, este Unul care vede totul. Trebuie
să ne scăldăm în ape sigure, fără a risca să fim trași de curenții păcatului.
Imaginea noastră, prietenii noștri, cuvintele noastre,
gusturile noastre și privirile noastre sunt o parte fundamentală din
identitatea noastră. Putem fi lumină chiar și pe rețelele virtuale, putem să
dăm gust acestor site-uri. De ce să
nu fim exemple de urmat, de acolo de unde ne petrecem destul timp din viață, ca
să ne relaționăm cu cei din jurul lumii?! Putem fi creștinii chiar și pe
Facebook!
Suscribirse a:
Enviar comentarios (Atom)
0 comentarios:
Publicar un comentario