Datos personales

Mi foto
Un strop de apă de ploaie –dulce- dacă pică într-un ocean nu are nici un efect –afară de-o infimă vibrație, inobservabilă–; însă, același strop, dacă pică pe-o insectă mică sau pe-o furnică o poate debusola, îi poate schimba traiectoria, inabilita sau poate chiar să-i sfârșească viața. Totul depinde de locul în care cade...
jueves, 29 de noviembre de 2012


Creștin până la marginile Facebook-ului

Să ne păzim identitatea spirituală chiar și în lumea virtuală

S.M., 29/11/2012 CASTELLÓN

Vreau ca în decursul acestui articol, împreună să învățăm și să știm să lucrăm la construirea unei bune identități creștine, chiar și acolo unde totul se rezumă la idei imateriale. De-a lungul acestui articol, vom descoperi acele lucruri rele pe care le facem atunci când activăm pe rețelele sociale, și vom încerca să trasăm un trotuar delimitat și sigur pentru a putea circula ca și creștini.

Tinerii, în mod special, ne desfășurăm dezinvolți pe Facebook. Facem vizite neanunțate, privim în ochi fără să clipim, cerem prietenia într-un mod direct, fără ezitare, ne dăm cu părerea fără ca cineva să ceară acest lucru, ne băgăm în seamă…, toate aceste le facem actuând din spatele cortinei de plasmă (uneori neștiind cine este la celălalt capăt).

Ceea ce vreau să scot în relief este “oportunitatea” pe care ne-o oferă natura Facebook-ului. Aceea de-a putea trăi o dublă personalitate –uneori într-un mod inconștient și involuntar. Este adevărat, astăzi oameni din întreaga lume comunică și interacționează cum nu au mai făcuto niciodată în istorie până acum. Din capete opuse ale planetei se stabilesc contacte, relații, prieteni și așa mai departe. Un secol botezat în toate felurile…, și-n același timp identificat cu viteză, informație, tehnologie, și dezvoltare. În fața acestor noutăți, introduși într-un mod subtil, consider că trebuie să luăm câteva măsuri de precauție.

Ajungem acasă, pornim computerele, ne conectăm pe Facebook, și abia atunci ne simțim ca acasă, în lumea noastră. Fiecare clipă petrecută în această lume virtuală lucrează la edificarea identității noastre. Bipolaritatea persoanelor este sprijinită de acest suport tehnic. Avem un temperament cibernetic, și altul în lumea fizică; o identitate reală, iar o altă identitate virtuală. Este o lume plină de oportunități și în același timp, de riscuri. Lumea virtuală nu este decât o parte din lumea reală pe care o investim comunicând, interacționând și asimilând informații noi venite din partea micropersonalitațiilor, a microfaimoșilor și a acelor ce perindăm pe Facebook.

Cum este vorba despre ceva, relativ, nou; ar trebui să cunoaștem care sunt limitele unui creștin sau a unei persoane care vrea să ducă o viață decentă făcând ca rețelele sociale să fie de-un bun augur. În rândurile care vor urma, vom aborda câteva din aspectele cele mai relevante legate de acest subiect:

1.    Fotografiile (atât pozele cât și imaginile): Ce arăți sau cum arăți? Asocierea imaginilor cu vizualizarea acestora este ceva aproape comun. De fapt, scopul vederilor este să fie privite și admirate de public. Astăzi cu ajutorul smartphone-lor, nu doar că putem congela instantul la îndemâna noastră, ci putem să-l facem vizibil pentru public –fără a mai fi nevoie de un proces de transformare– în orice moment.

Pe Facebook, și pe toate rețelele de socializare, imaginea este nucleul de la care se pornește construirea identității noastre. Se spune că se obțin tot mai multe like-uri pe măsură ce-ți dai jos tot mai multe haine. Creștinii trebuie să aibă doar imagini decente, care să nu invoce la gânduri murdare și aspecte negative.

În altă ordine de idei, trebuiesc semnalizate și imaginile pe care le obținem din partaje (împărțirea), cele pe care le împărțim cu alții. Nu este bine să împărtășim imagini în care se face apologie la rasism, la discriminare de gen sau de minoritate; sau imagini obscene și indecente.

În cele din ură, în acest punct, este bine să se știe că nu pot fi publicate imagini în care sunt identificați minori, sau persoane care nu sunt de-acord să apară pe asemenea suporturi. La fel, suplantarea de imagine prin editorizare este bine să se evite (oricare ar fi gradul ei de divertisment), deoarece pot sprijini idei ciudate cum ar fi travesti-mul, homosexualitatea, imoralitate și indecența.

2.    Prietenii (friends): Cu cine umbli? cum spuneam în rândurile precedente, creșterea nivelului de interacțiune se observă din listele noastre de prieteni, care devin interminabile. De fapt, este vorba de un cerc închis, cu posibilitatea de amplificare. Formula de amiciție este mult mai simplă decât regula de trei simplă: eu sunt prietenul tău, iar prietenul tău îmi este un potențial amic prin tine.

La fel cum în lumea reala nu acceptăm să fim prieteni cu oricine, și ne selectăm cu atenție anturajul; într-un mod, oarecum, similar, ar trebui să funcționeze și pe Facebook (sau alte spații de socializare). Să încercăm să avem prieteni siguri, iar dacă se întâmplă să acceptăm persoane triviale, să nu ne îndoim nici măcar o secundă în a face trierea.

3.    Comentariile (sau comenturile): Cum scrii? Astăzi comunicăm mai mult ca niciodată, iar la acest punct, nu cred că trebuie spus mai mult decât să folosim cuvinte cuviincioase, respectuoase și de bun gust. Să fim conștienți că atât ceea ce vorbim prin grai, cât și ceea ce vorbim fără grai, este contabilizat și va trebui să răsăundem pentru orice cuvânt, fie vorbit, fie scris.

4.    Like-urile: Ce-ți place? Facebook funcționează cu o psihologie pozitivă. Suprimă orice libertate de exprimare, astfel încât ești obligat să spui doar că-ți place ceva, fără a avea și alte opțiuni. Este unul din mangeturile care atrage publicul. Însă problema nu se identifica în acest aspect, ci problema apare când, știind că nu avem decât o unică opțiune, apelăm la ea pentru a califica imagini și comentarii nedemne pentru un creștin. Poze obscene, comentarii murdare și pline de dublusensism, etc. Gusturile unui creștin trebuie să fie în concordanță cu Biblia.

5.    Vizitele: la ce te uiți? S-au încercat diferite soft-uri pentru a contabiliza vizitele primite cât și cele oferite, însă și la acest capitol platforma Facebook a optat pentru o psihologie pozitivă, în așa fel încât nimeni să nu plece supărat din cauza vizitelor reduse. Chiar dacă tindem să credem că nu vede nimeni ceea ce noi vizităm, ne înșelăm, este Unul care vede totul. Trebuie să ne scăldăm în ape sigure, fără a risca să fim trași de curenții păcatului.

Imaginea noastră, prietenii noștri, cuvintele noastre, gusturile noastre și privirile noastre sunt o parte fundamentală din identitatea noastră. Putem fi lumină chiar și pe rețelele virtuale, putem să dăm gust acestor site-uri. De ce să nu fim exemple de urmat, de acolo de unde ne petrecem destul timp din viață, ca să ne relaționăm cu cei din jurul lumii?! Putem fi creștinii chiar și pe Facebook!

0 comentarios: